Sinuzita

Sinusurile paranazale sunt 4 perechi de “camere” pline cu aer ce se găsesc în interiorul oaselor feței și craniului , de o parte și de alta a nasului și a frunții. Pereții acestor „camere” (sinusuri) sunt acoperiți de o peliculă subțire de țesut numită mucoasă.

Definiție: Sinuzita reprezintă inflamația mucoasei sinusurilor paranazale.

Tipuri de sinuzită:

  • Inflamația sinusurilor paranazale cu durata mai mică de 12 săptămâni se numește sinuzită acută.
  • Inflamația sinusurilor paranazale cu durata mai mare de 3 luni se numește sinuzită cronică.

Sinuzitele acute şi cronice, reprezintă unele dintre cele mai frecvente cauze pentru care pacienţii se adresează medicului şi al cincelea cel mai frecvent diagnostic pentru care sunt prescrise antibiotice.

Cauzele sinuzitei acute:

Infecția și inflamația sinusurilor paranazale se produce de cele mai multe ori în contextul unei răceli obișnuite. Virusul care a provocat răceala atacă mucoasa care tapetează pereții sinusului și astfel apare sinuzita acută virală; aceasta durează de obicei 10 zile și se vindecă doar cu antiinflamatoare administrate oral și picături/spray ce conțin substanțe de desfundat și curățat nasul. Nu se recomandă folosirea antibioticelor în sinuzitele acute virale.

Inflamația mucoasei sinusurilor produsă de infecția virală creeaza uneori condiții propice de dezvoltare a infecției bacteriene, astfel putând apărea sinuzita bacteriană, care necesită tratament antibiotic. Putem suspiciona apariția sinuzitei bacteriene dacă apar secreții nazale purulente galben-verzui, febră (>38oC), dacă simptomele se agravează în cursul tratamentului simptomatic sau durează mai mult de 10 zile de la inițierea unei scheme de tratament complet și corect administrată. Suprainfecția bacteriană apare în doar 2 % din cazurile de sinuzită acută virală, de aceea, antibioticul va fi inițiat doar la recomandarea medicului care a evaluat pacientul.

Alte cauze ale sinuzitei acute pot fi: deviația de sept nazal, mărirea cornetelor nazale, existența polipilor nazali, alergiile, abcesele dentare, poluarea, imunitatea scazută (HIV, chimioterapie, transplant).

Diagnosticul sinuzitei acute 

Diagnosticul sinuzitei acute este clinic și se stabilește pe baza simptomelor cu care pacientul se prezintă la medic, precum și pe baza examinării clinice.

Simptome

  • unul dintre urmatoarele simptome este obligatoriu pentru diagnostic:
  • obstrucția nazală
  • rinoreea anterioară (secreții nazale ce se exteriorizează la nivelul narinelor)
  • rinoreea posterioară (drenarea-scurgerea secrețiilor prin regiunea din spatele nasului; ulterior acestea coboară înspre esofag și sunt înghițite; drenajul posterior al secrețiilor nazale poate determina iritația zonelor pe unde acestea trec, manifestată prin durere în gât, răgușeală și tuse)
  • însoțite sau nu de:
  • +/- durere/presiune facială
  • +/- diminuarea/dispariția mirosului (hipo/anosmie)
  • +/- febră
  • +/- cefalee
  • +/- tuse
  • +/- otalgie sau senzație de presiune auriculară

Examinarea clinică

Odată identificate simptomele, este necesar consultul la medicul specialist ORL, care vă va examina starea generală, va evalua sensibilitatea sinusurilor la palpare și va analiza interiorul foselor nazale, orificiile de patrundere în sinusurile paranazale și zona din spatele nasului cu ajutorul unui endoscop foarte subțire rigid sau flexibil, care poate obiectiva inflamație, edem sau secreții purulente. 

Investigații paraclinice

Investigațiile paraclinice nu sunt recomandate de rutină, dar vor fi recomandate în cazul în care există o sinuzită severă, în cazul pacienților imunocompromiși sau în cazul complicațiilor. Investigațiile paraclinice recomandate pot include, în funcție de caz, următoarele:

  • Analize de sânge – hemoleucograma, TGO, TGP, ureea serică, creatinina, glicemie, teste uzuale de coagulare , proteina C reactivă, VSH
  • Examen bacteriologic al secreției nazale
  • Teste imagistice – tomografia computerizată (CT) de sinusuri paranazale, radiografia de sinusuri anterioare/posterioare, rezonanța magnetică nucleară (RMN)

Complicațiile sinuzitei acute

Având în vedere că sinusurile paranazale se află în imediata vecinătate a orbitei și a creierului, în evoluția sinuzitelor acute severe pot apărea complicaţii orbitare (celulită/abces orbitar) sau complicaţii intracraniene (meningită, abces cerebral, tromboză de sinus cavernos). Acestea pot pune în pericol vederea sau chiar viața pacientului, necesitând internare de urgență.

Semne și simptome de complicații

Simptomele sinuzitei acute enumerate mai sus, urmate de:

  • stare generală alterată
  • umflarea și înroșirea zonei din jurul ochiului, proeminența unui ochi în afara orbitei
  • vedere dublă, vedere încețoșată
  • durere severă la nivelul frunții, umflarea regiunii frunții
  • durere de cap puternică insoțită de febră 39 – 40°C, somnolenţă, sensibilitate exagerată la lumină, greaţă, vărsături în jet, tulburări de vedere, vorbire, mișcare, sensibilitate sau comportament, convulsii, afectarea stării de conştienţă

Tratamentul sinuzitei acute

De regulă, un tratament medical bine condus restabilește drenajul normal al sinusurilor, astfel că sinuzita acută se vindecă în 8-10 zile, până la 14 zile. Tratamentul are ca rol favorizarea evacuării secrețiilor nazosinusale și constă în:

  • Lavaj nazal cu soluții saline (apă de mare);
  • Decongestionante și corticosteroizi- local (spray sau picături) – desfundă nasul, scad inflamația și ușurează evacuarea secrețiilor accumulate în sinusuri;
  • Antiinflamatoare/Analgezice orale – scad inflamația, ameliorează durerea;
  • Mucolitice – fluidifică secrețiile și favorizează eliminarea mai ușoară a acestora;
  • Aerosoli cu soluții saline, decongestionante și mucolitice;
  • Antibiotice – utilizate în cazul sinuzitelor severe, bacteriene

Cazurile de sinuzită severă fără ameliorare dupa 48 ore de tratament oral, necesită tratament antibiotic injectabil.

Tratamentul chirugical este indicat în cazul sinuzitelor acute severe ce nu raspund la tratament injectabil și în cazul prezenței complicațiilor.

Tratamentul complicațiilor necesită colaborare între medici din mai multe specialități ( ORL, oftalmologie, neurologie, neurochirurgie, boli infecțioase, după caz).

Metode de prevenție a sinuzitei acute

Iată câteva sfaturi utile, care vă pot ajuta să evitați apariția sinuzitei acute, mai ales în sezonul rece (și nu numai):

  • Evitați expunerea îndelungată la frig; protejați-vă mereu capul și fața cu o căciulă, o eșarfă, un fular;
  • Evitați schimbările bruște de temperatură; nu stați îmbrăcați în interiorul unei încăperi, pentru ca mai apoi să vă expuneți transpirați la temperatura scăzută de afară;
  • Păstrați distanța față de persoanele cu infecții respiratorii;
  • Spălați-vă pe mâini cât mai des cu apă și săpun, mai ales înainte de masă;
  • Aerisiți locuința cât mai des;
  • Hidratați-vă;
  • Încercați să dormiți 8 ore pe zi; deprivarea de somn poate duce la scăderea imunității;
  • Mediul poluat, aerul uscat, precum și alți factori pot determina apariția mucozităților și crustelor la nivelul foselor nazale. Stagnarea acestora poate favoriza apariția sinuzitei. Suflați nasul ori de câte ori îl simțiți înfundat. Toaleta nazală poate fi realizată cu mai mare ușurință cu ajutorul sprayului cu apă de mare izotonă, care poate fi folosit ori de câte ori este nevoie, fără a crea dependență;
  • Evitați fumatul;
  • Dacă sunteți o persoană alergică, stați departe de alergenii nocivi;
  • Utilizarea unui umidificator și purificator în locuință poate fi benefică.

Dr. Ștefan Iemima, medic specialist ORL, Centrul Medical Platinum

 

Documente de referință:

Call Now