Bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul 1 de deces în ţara noastră România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 la 100.000 de locuitori.
La Centrul Medical Platinum, echipa noastră de specialiști are disponibilitate imediată. Nu amâna o consultație. Programează-te chiar astăzi!
Cel mai frecvent simptom al bolii coronariene este angina pectorală sau durerea în piept. Angina poate fi descrisă ca un disconfort, greutate, presiune, durere, arsură, arsură, plenitudine, apăsare sau senzație dureroasă în piept. Poate fi confundată cu indigestia sau arsurile la stomac. Angina poate fi resimțită și în umeri, brațe, gât, gât, maxilar sau spate.
• Dificultăți de respirație;
• Palpitații;
• O bătaie mai rapidă a inimii;
• Slăbiciune sau amețeli;
• Greață;
• Transpirație;
• Simptomele unui atac de cord.
Defectele cardiace congenitale pot fi diagnosticate înainte de naștere, imediat după naștere, în timpul copilăriei sau abia la vârsta adultă. Este posibil să aveți un defect și să nu aveți niciun simptom. Uneori, poate fi diagnosticat din cauza unui suflu cardiac la examenul fizic sau a unui EKG sau a unei radiografii toracice anormale.
• Dificultăți de respirație;
• Capacitate limitată de a face exerciții fizice;
• Simptome de insuficiență; cardiacă (a se vedea mai sus) sau de boală valvulară (a se vedea mai sus);
• Defecte cardiace congenitale la sugari și copii.
• Dificultăți de respirație și/sau dificultăți în a vă prinde respirația; puteți observa acest lucru cel mai des atunci când vă desfășurați activitățile zilnice normale sau când vă întindeți în pat;
• Slăbiciune sau amețeli;
• Disconfort în piept; este posibil să simțiți o presiune sau o greutate în piept în timpul activității sau atunci când ieșiți în aer rece;
• Palpitații.
• Umflarea gleznelor sau a picioarelor; umflarea poate apărea, de asemenea, la nivelul abdomenului, ceea ce vă poate face să vă simțiți balonat;
• Creșterea rapidă în greutate (este posibilă o creștere în greutate de două sau trei kilograme într-o singură zi).
Simptomele bolii valvei cardiace nu sunt întotdeauna legate de gravitatea afecțiunii dumneavoastră. Este posibil să nu aveți niciun simptom și să aveți o boală valvulară severă, care necesită un tratament prompt. Sau, la fel ca în cazul prolapsului valvei mitrale, puteți avea simptome severe, dar testele pot arăta o boală valvulară minoră.
• Palpitații;
• Bătăi în piept;
• Amețeli sau senzație de amețeală;
• Leșin;
• Dificultăți de respirație;
• Disconfort toracic;
• Slăbiciune sau oboseală (vă simțiți foarte obosit).
• Disconfort, presiune, greutate sau durere în piept, în braț sau sub stern;
• Disconfort care iradiază spre spate, maxilar, gât sau braț;
• Plenitudine, indigestie sau senzație de sufocare (se poate simți ca arsurile la stomac);
• Transpirație, greață, vărsături sau amețeli;
• Slăbiciune extremă, anxietate sau dificultăți de respirație;
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii.
În timpul unui atac de cord, simptomele durează de obicei 30 de minute sau mai mult și nu sunt ameliorate de odihnă sau de medicamente orale. Simptomele inițiale pot începe ca un disconfort ușor care progresează până la o durere semnificativă.
Unii oameni au un atac de cord fără a avea niciun simptom, ceea ce este cunoscut sub numele de infarct miocardic „silențios” (IM). Acesta apare mai des la persoanele cu diabet.
Dacă credeți că avetii un atac de cord, NU AMÂNATI! Cereți ajutor de urgență (sunați la 112). Tratarea imediată a unui atac de cord este foarte importantă pentru a diminua cantitatea de daune suferite de inima dumneavoastră.
Tipul de tratament pe care îl primiți depinde de tipul de boală cardiacă pe care o aveți. În general, tratamentul pentru bolile de inimă include:
• Modificări ale stilului de viață: Vă puteți reduce riscul de boli de inimă urmând o dietă săracă în grăsimi și sodiu, făcând cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate în majoritatea zilelor săptămânii, renunțând la fumat și limitând consumul de alcool.
• Medicamente: Dacă doar modificările stilului de viață nu sunt suficiente, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente pentru a vă controla boala de inimă. Tipul de medicament pe care îl primiți va depinde de tipul de boală cardiacă.
• Proceduri medicale sau intervenții chirurgicale: Dacă medicamentele nu sunt suficiente, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande proceduri specifice sau intervenții chirurgicale. Tipul de procedură sau de intervenție chirurgicală va depinde de tipul de boală cardiacă și de amploarea leziunilor suferite de inima dumneavoastră.
Bolile de inimă sunt una dintre principalele cauze de deces, dar nu sunt inevitabile. Deși nu puteți schimba unii factori de risc – cum ar fi istoricul familial, sexul sau vârsta – există o mulțime de modalități prin care vă puteți reduce riscul de boli de inimă.
Începeți cu aceste șapte sfaturi pentru a vă îmbunătăți sănătatea inimii:
Substanțele chimice din tutun pot afecta inima și vasele de sânge. Fumul de țigară reduce oxigenul din sânge, ceea ce crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, deoarece inima trebuie să lucreze mai mult pentru a furniza suficient oxigen corpului și creierului.
Încercați să faceți cel puțin 30 până la 60 de minute de activitate zilnic
Activitatea fizică regulată, zilnică, poate reduce riscul de boli de inimă. Activitatea fizică vă ajută să vă controlați greutatea. De asemenea, reduce șansele de a dezvolta alte afecțiuni care pot pune presiune asupra inimii, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul de tip 2.
O dietă sănătoasă poate ajuta la protejarea inimii, la îmbunătățirea tensiunii arteriale și a colesterolului și la reducerea riscului de diabet de tip 2. Un plan de alimentație sănătoasă pentru inimă include:
• Legume și fructe;
• Fasole sau alte leguminoase;
• Carne slabă și pește;
• Alimente lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi;
• Cereale integrale;
• Grăsimi sănătoase.
Limitați aportul următoarelor alimente:
• Sare;
• Zahăr;
• Carbohidrați procesați;
• Alcool;
• Grăsimi saturate (care se găsesc în carnea roșie și în produsele lactate grase) și grăsimi trans (care se găsesc în mâncarea prăjită de tip fast-food, chipsuri, produse de patiserie).
Excesul de greutate – în special în jurul mijlocului corpului – crește riscul de boli de inimă. Excesul de greutate poate duce la afecțiuni care cresc șansele de a dezvolta boli de inimă – inclusiv hipertensiune arterială, colesterol ridicat și diabet de tip 2.
Indicele de masă corporală (IMC) utilizează înălțimea și greutatea pentru a determina dacă o persoană este supraponderală sau obeză. Un IMC de 25 sau mai mare este considerat supraponderal și este, în general, asociat cu un nivel mai ridicat al colesterolului, o tensiune arterială mai mare și un risc crescut de boli de inimă și de accident vascular cerebral.
Persoanele care nu dorm suficient au un risc mai mare de obezitate, tensiune arterială ridicată, atac de cord, diabet și depresie.
Majoritatea adulților au nevoie de cel puțin șapte ore de somn în fiecare noapte. Faceți din somn o prioritate în viața dumneavoastră. Stabiliți un program de somn și respectați-l, mergând la culcare și trezindu-vă la aceleași ore în fiecare zi. Păstrați-vă dormitorul întunecat și liniștit, astfel încât să vă fie mai ușor să dormiți.
Unii oameni fac față stresului în moduri nesănătoase – cum ar fi mâncatul în exces, consumul de alcool sau fumatul. Găsirea unor modalități alternative de gestionare a stresului – cum ar fi activitatea fizică, exercițiile de relaxare sau meditația – vă poate ajuta să vă îmbunătățiți sănătatea.
O electrocardiogramă (ECG) este un test simplu care poate fi folosit pentru a verifica ritmul și activitatea electrică a inimii.
Senzorii fixați pe piele sunt utilizați pentru a detecta semnalele electrice produse de inima dumneavoastră de fiecare dată când aceasta bate.
Aceste semnale sunt înregistrate de un aparat și sunt analizate de un medic pentru a vedea dacă sunt neobișnuite.
Un ECG poate fi solicitat de un specialist în cardiologie (cardiolog) sau de orice medic care crede că ați putea avea o problemă cu inima, inclusiv de medicul dumneavoastră de familie.
Testul poate fi efectuat de către un cadru medical special instruit, la un spital, o clinică sau la cabinetul medicului dumneavoastră de familie.
Un ECG este adesea utilizat alături de alte teste pentru a ajuta la diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor care afectează inima.
Acesta poate fi utilizat pentru a investiga simptomele unei posibile probleme cardiace, cum ar fi durerile în piept, palpitațiile (bătăi ale inimii care se observă brusc), amețelile și respirația îngreunată.
• Aritmiei – în cazul în care inima bate prea încet, prea repede sau neregulat;
• Boala coronariană – în cazul în care alimentarea cu sânge a inimii este blocată sau întreruptă de o acumulare de substanțe grase;
• Atacuri de cord – când alimentarea cu sânge a inimii este blocată brusc;
• Cardiomiopatie – când pereții inimii se îngroașă sau se măresc.
O serie de ECG-uri pot fi, de asemenea, efectuate de-a lungul timpului pentru a monitoriza o persoană deja diagnosticată cu o afecțiune cardiacă sau care ia medicamente cunoscute ca putând afecta inima.
În general, testul presupune atașarea unor senzori mici și lipicioși, numiți electrozi, pe brațele, picioarele și pieptul dumneavoastră. Aceștia sunt conectați prin fire la un aparat de înregistrare ECG.
Nu trebuie să faceți nimic special pentru a vă pregăti pentru test. Puteți mânca și bea în mod normal înainte.
In ziua investigației purtați haine lejere, cu o cămașa sau bluză cu nasturi în față. Este de preferat să fie din bumbac sau un material nesintetic.
In caz de pilozitate toracică excesivă, este necesară elimianarea acesteia în vederea montării electrozilor.
Monitorizarea tensiunii arteriale (Monitorizare holter TA) este o investigație medicală care permite înregistrarea valorilor tensiunii arteriale pe o durată standard de 24 de ore, la intervale regulate de timp. Această monitorizare ajuta la obținerea unui profil tensional real al pacientului.
Prin măsurarea tensiunii arteriale la intervale regulate de până la 24 de ore, medicul dumneavoastră este capabil să își facă o idee clară despre cum se modifică tensiunea arterială pe parcursul zilei. De asemenea, deoarece puteți să vă continuați rutina normală, se evită problemele legate de sindromul „halatului alb (în care tensiunea arterială crește pentru că vă simțiți anxios în legătură cu faptul că sunteți testat de către medicul sau asistenta).
• Pentru a stabili un diagnostic de tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială);
• Pentru a identifica pacienții care au valori mai mari ale tensiunii arteriale atunci când se află în clinică
(cunoscut sub numele de „efectul halatului alb”);
• Pentru a decide dacă este necesară administrarea de medicamente pentru tensiune arterială;
• Pentru a decide dacă este necesară o modificare a medicației dvs;
• Pentru a investiga în continuare persoanele a căror tensiune arterială este greu de controlat;
• Pentru a vedea cât de bine controlează tensiunea arterială a unui pacient medicamentele pentru tensiune arterială
pe parcursul zilei;
• Pentru a vedea ce se întâmplă cu tensiunea arterială a unui pacient în timpul nopții.
Deoarece testul este efectuat pentru a afla care este tensiunea arterială zilnică normală, este important să vă continuați rutina normală și să faceți toate lucrurile pe care le-ați face în mod normal. Cu toate acestea, ar trebui să evitați exercițiile fizice viguroase.